Conferința “Building the post-pandemic world: the path to a more sustainable, safe and resilient society”

Mihaela Coroiu – Director Marketing EnergoBit

Atingerea țintelor ambițioase din Pactul Verde presupune integrarea unui pachet coerent de măsuri adoptate la nivel European, prin care să fie pregătite toate sectoarele economiei să poată avansa în direcția îndeplinirii obiectivelor climatice într-un mod echitabil, eficient din punctul de vedere al costurilor dar și competitiv. Taxonomia verde reprezintă un instrument prin care se dorește asigurarea unui limbaj comun pentru toate părțile implicate atunci când se tratează investiții sustenabile. Până la urmă rolul acestei taxonomii verzi este acela de a păstra clară calea investițiilor către netralitate climatică și orice derogare de la conceptul de energie curată ar putea afecta îndeplinirea scopului asumat pentru 2050. Dar, perioada de tranziție poate implica investiții tehnologice de tranziție și nu doar investiții durabile definite prin această taxonomie verde.

Pe lângă programele de finanțare nerabursabilă există tot mai multe inițiative din partea băncilor comerciale și instituțiilor financiare de a dezvolta și promova produse de finanțare adecvate proiectelor sustenabile. Regulamentul European privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare prezintă un cadru unitar de raportare a datelor nonfinaciare privind implicațiile de mediu aferente proiectelor sau activităților finanțate. Vedem cum sunt angajate eforturi serioase pentru crearea unui cadru clar, coerent și cuprinzător pentru a face posibilă dezvoltarea ambițioasă a unei economii mai verzi –fără efecte de blocare; cu criterii tehnice clare și transparente care să definească investițiile verzi capabile să contribuie direct la atingerea obiectivelor climatice ale UE și să permită ca practicile sectoarelor de afaceri vizate și cele ale sectorului financiar să poată fi aliniate. În condițiile unor sume uriașe puse la dispoziție prin programele europene și în contextul în care sectorul financiar bancar se pregătește pentru finanțarea sustenabilității nu putem decât să fim încrezători că vom avea parte de o tranziție rapidă și că ne vom atinge țintele. Dar în realitate, situația este una complexă și nu se rezumă doar la tehnologii curate și la finanțări pentru proiecte majore care să scurteze drumul către neutralitate climatică.

Ceea ce se întamplă acum pe piața gazelor naturale și a energiei electrice reprezintă de fapt un semnal de alarmă la nivel European. Ne confruntăm cu o creștere spectaculoasă a prețurilor atât la energia electrică, cât și la gaze naturale. Însă scumpirea energiei la nivel european nu a fost una uniformă sau proporţională, se remarcă diferenţe destul de pronunţate. Preţurile la energie electrică şi gaze naturale în România au crescut în 2021 cu un ritm mult mai accelerat faţă de creşterea preţurilor din majoritatea ţărilor UE. Perspectiva îngrijorătoare privind creșterea prețului energiei ne pune în situația de a adopta soluții de criză prin care consumatorii să fie sprijiniți o perioadă să își achite facturile de energie. Dar avem nevoie de soluții pe termen mediu și lung, pentru că niciun scenariu de evoluție nu sugerează o  temperare a creșterii prețurilor cu energia în următorii ani. Pentru un consumator final, în situația în care nu își permite să acopere costurile energetice este obligat să ia măsuri pentru a-și reduce factura la energie și are două posibilități: prima se referă la un plan de reducere a consumului de energie și cea a doua de a-și autoproduce energia. Evident cea mai ieftină energie este cea economisită. Susținerea consumatorilor finali să își crească performanța în intalațiile energetice, în special prin reducerea la minimum a pierderilor și să își autoproducă energia pe care o consumă este până la urmă un mod prin care se va putea obține pe lângă rezultatele climatice și pe cele economice și sociale. Programele Electric Up și Casa Verde sunt inițiative lăudabile ale României.

EnergoBit este implicat direct prin toate sucursalele noastre din marile orașe din țară să susținem consumatorii finali să acceseze aceste programe și să le implementeze apoi să le exploateze. Consumatorul final rezidențial, reprezintă o categorie ce deține o pondere mare în consumul final energetic al țării, va instala centrale fotovoltaice pe acoperiș spre exemplu, va produce energie electrică în special în intervalul orar 9-13/15 însă va înregistra vârf de consum după ora 18-19 – asta înseamnă ca centrala să vă producă pentru a livra în SEN. În aceste condiții dacă vrem să încurajăm consumul propriu de energie curată trebuie să includem tehnologiile de stocare în pachetul de finanșare nerambusabilă. Dacă ne interesează să folosim amplasamentele deținute de consumatorii finali atunci trebuie să le oferim beneficii pentru energia curată livrată. Consumul termic este mai mare decât cel electric și programele pentru energie curată trebuie să permită și finanțarea tehnologiilor pentru energie curată termică și electrică. Cred cu tărie că trebuie gândite și lansate cât mai curând facilități pentru finanțare care să susțină consumatorii să producă energie curată pentru autoconsum. Proiectele lor să fie concepute respectând principiile de sustenabilitate, să se refere atât la energia termică cât și cea electrică și evident să permită corecții privind asigurarea performaței energetice optime în instalațiile vizate de proiect.

De asemenea, pentru a crește ponderea energiei consumate din producție proprie trebuie instalate soluții de stocare. Durata de viață a tehnologiilor de stocare este mai redusă decât cea a centralei fotovoltaice și până la urmă poate fi o soluție pentru tranziție de aceea este important ca centralele să fie dotate cu sisteme inteligente de managemet a energiei , urmând ca după ce sistemul energetic național se va moderniza suficient încât să permită acțiunile de răspuns la cerere, aceste centrale locale să fie integrate digital. Deci cred că trebuie reconsiderate condițiile actuale pentru cele 2 programe dedicate consumatorilor cât mai curând. Microrețelele sunt o soluție pentru sustenabilitate energetică, fie ele conectate la SEN sau chiar descentralizate. Într-o microrețea vor fi consumatori și producători de energie care vor gestiona datele energetice în mod agregat pentru maximum de beneficii pentru fiecare participant;  și cu cât mai mare diversitatea în rândul consumatorilor dar și a surselor de producere cu atât mai bine. Din punctul meu de vedere, trebuie încurajată dezvoltarea acestor microrețele prin conceperea unor programe de finanțare dedicate. Beneficiile finanțării unor microrețele energetice curate vor fi multiple: pe de o parte se vor putea asocia categorii multiple de consumatori probabil aici fiind necesar printr-un cadruljuridic adecvat, vor putea fi valorificate la maxim suprafețele acoperișurilor și amplasamentelor deținute, dar cel mai important este corelarea producerii cu consumul și optimizarea capacităților de stocare în cadrul microrețelei.

Deja sunt țări vest-europene care au demarat inițiative similare, Franța mizează pe 3,7 GW în instalații mici pe acoperiș de clădiri (sub 500 kW) care să beneficieze 20 ani de feed-in tariff și pentru care au primit aprobare de contibuție de 5,7 miliarde EURO! Acestea sunt câteva măsuri care pot ajuta și la scăderea costului cu energia la consumatorii finali și care la acest moment ne –ar ajuta foarte mult să acordăm mai multă atenție măsurilor care permit consumatorului final să își asigure energia cu costuri suportabile care să îi permită dezvoltarea economică sau asigurarea sănătății și confortului.

Sunteți interesat de o discuție?

Contactați-ne